Partea I: Minuni și vindecări: în numele lui Isus?
Multe comunități carismatice și penticostale vestesc evanghelizări de vindecare, iar la adunările lor se vorbește mult despre minuni, rugăciuni de vindecare și eliberări sau vindecări supranaturale. Există așa-numiți evangheliști și păstori cu dar de vindecare, fie din țară, fie din străinătate, care susțin că posedă o ungere specială și, ca urmare, pot să vindece sau chiar să învieze morții. Ce ne învață Biblia despre semnele și minunile făcute în numele lui Isus?

1 Cum putem ști dacă o minune este de la Dumnezeu?
Înainte de a fi impresionați de promisiunile menționate mai sus, de mărturiile oamenilor vindecați sau chiar de minunile văzute cu ochii noștri, trebuie să fim conștienți de avertizările pe care le găsim în Biblie cu privire la minuni și semne. Ele ne cheamă să fim atenți și să cercetăm duhurile. Nu trebuie să tragem concluzii pripite, crezând că oricine poate să vindece este automat un uns al lui Dumnezeu, în care se poate avea încredere și a cărui învățătură poate fi urmată.
Voi să păziţi și să împliniţi toate lucrurile pe care vi le poruncesc eu; să n‑adăugaţi nimic la ele și să nu scoateţi nimic din ele. Dacă se va ridica în mijlocul tău un proroc sau un visător de vise care-ţi va vesti un semn sau o minune și se va împlini semnul sau minunea aceea de care ţi‑a vorbit el zicând: ‘Haidem după alţi dumnezei — dumnezei pe care tu nu‑i cunoști — și să le slujim!’, să n‑asculţi cuvintele acelui proroc sau visător de vise, căci Domnul Dumnezeul vostru vă pune la încercare ca să știe dacă iubiţi pe Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră și din tot sufletul vostru. Voi să mergeţi după Domnul Dumnezeul vostru și de El să vă temeţi; poruncile Lui să le păziţi; de glasul Lui să ascultaţi; Lui să‑I slujiţi și de El să vă alipiţi. Prorocul sau visătorul acela de vise să fie pedepsit cu moartea, căci a vorbit de răzvrătire împotriva Domnului Dumnezeului vostru, care v‑a scos din ţara Egiptului și v‑a izbăvit din casa robiei, și a voit să te abată de la calea în care ţi‑a poruncit Domnul Dumnezeul tău să umbli. Să scoţi astfel răul din mijlocul tău. (Deuteronom 12:32–13:5)
Chiar dacă semnul sau minunea se și împlinește, trebuie să cercetăm învățătura acelei persoane. În zilele noastre, niciun predicator nu ar spune direct: „Hai să urmăm alți dumnezei…“. Totuși, dacă el învață lucruri care contrazic cuvintele lui Isus și ale apostolilor, trebuie considerat un amăgitor, care încearcă să te „abată de la calea pe care ți‑a poruncit Domnul Dumnezeul tău să umbli“.
Pentru cei care nu sunt catolici, un exemplu clar îl pot constitui minunile și vindecările atribuite Mariei în locurile de pelerinaj precum Medjugorje, Fatima sau Lourdes, unde „Maria“ este venerată într-un mod evident nebiblic. În același fel trebuie cercetate cuvintele și învățăturile predicatorilor și vindecătorilor neoprotestanți (penticostali / carismatici). Pasajul citat mai sus din Deuteronom arată că mesajul proclamat și învățătura sunt cele care contează cu adevărat, iar acest lucru este mult mai important înaintea lui Dumnezeu decât semnele miraculoase.
2 Isus și apostolii despre prorocii mincinoși
Păziţi-vă de proroci mincinoși. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt niște lupi răpitori. Îi veţi cunoaște după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini? […] Nu oricine-Mi zice: ‘Doamne , Doamne!’ va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu, care este în ceruri. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ‘Doamne, Doamne! N‑am prorocit noi în Numele Tău? N‑am scos noi draci în Numele Tău? Și n‑am făcut noi multe minuni în Numele Tău?’ Atunci, le voi spune curat: ‘Niciodată nu v‑am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.’ (Matei 7:15–16. 21–23)
În versetul 22, Isus vorbește despre judecata de apoi. Oamenii care încearcă aici să‑L convingă pe Isus sunt predicatori și proroci care au vorbit în Numele Lui și au făcut multe minuni, dar totuși nu pot intra în Împărăția cerurilor la judecata de apoi. Isus nu i‑a cunoscut niciodată, pentru că nu au făcut voia lui Dumnezeu. Acesta este un avertisment clar să nu ne lăsăm ușor uimiți de semnele miraculoase. Mai degrabă, să cercetăm roadele, după care prorocii mincinoși pot fi deosebiți de cei adevărați.
Din context se vede clar că prin „roade“ nu putem înțelege minunile; Isus se referă la viața și la învățăturile acestor oameni. Despre mulți evangheliști și predicatori renumiți se știe adesea că trăiesc în mare lux (1 Ioan 3:17), sunt iubitori de bani (1 Timotei 6:6–10), caută slava și recunoașterea oamenilor (Ioan 5:44, Marcu 12:38–40), iubesc lumea (1 Ioan 2:15–17) și sunt atât de ocupați încât o relație personală cu ei este aproape imposibilă (1 Tesaloniceni 2:4–12). Chiar dacă viața lor nu este întotdeauna ușor de cunoscut de aproape, învățăturile lor trebuie verificate în lumina Bibliei.
3 Importanța dragostei de adevăr
Iudeii aceștia aveau o inimă mai aleasă decât cei din Tesalonic. Au primit Cuvântul cu toată râvna și cercetau Scripturile în fiecare zi, ca să vadă dacă ce li se spunea este așa. (Faptele Apostolilor 17:11)
Luca, autorul cărții Faptele Apostolilor, laudă caracterul ales al bereenilor pentru că au cercetat învățăturile lui Pavel ca să vadă dacă sunt adevărate. Noi trebuie să facem exact același lucru înainte de a ne încrede în cineva și de a‑l urma. În această privință trebuie să fim foarte vigilenți și temeinici.
De exemplu, nu este de ajuns ca cineva să învețe că Isus este Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii; trebuie să cercetăm dacă el vestește tot planul lui Dumnezeu, așa cum a făcut și apostolul Pavel:
De aceea vă mărturisesc astăzi că sunt curat de sângele tuturor. Căci nu m‑am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu. (Faptele Apostolilor 20:26–27)
4 Câteva cuvinte despre prudență
În cele ce urmează, am mai adunat câteva versete biblice referitoare la prudență.
Căci se vor scula hristoși mincinoși și proroci mincinoși, vor face semne mari și minuni, până acolo încât să înșele, dacă va fi cu putinţă, chiar și pe cei aleși. Iată că v‑am spus mai dinainte. (Matei 24:24–25)
Apoi am văzut ridicându-se din pământ o altă fiară, care avea două coarne ca ale unui miel și vorbea ca un balaur. Ea lucra cu toată puterea fiarei dintâi înaintea ei și făcea ca pământul și locuitorii lui să se închine fiarei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată. Săvârșea semne mari, până acolo că făcea chiar să se coboare foc din cer pe pământ, în faţa oamenilor. Și amăgea pe locuitorii pământului prin semnele pe care i se dăduse să le facă în faţa fiarei… (Apocalipsa 13:11–14)
Arătarea lui se va face prin puterea Satanei, cu tot felul de minuni, de semne și puteri mincinoase și cu toate amăgirile nelegiuirii pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n‑au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. (2 Tesaloniceni 2:9–10)
Acest ultim verset arată nu doar responsabilitatea și vinovăția amăgitorilor, ci și a celor care i‑au crezut. Deși pedeapsa amăgitorilor va fi mai aspră, nici cel care s‑a lăsat rătăcit nu are nicio scuză, deoarece Dumnezeu i‑a dat fiecărui om capacitatea de a deosebi binele de rău. Avem Biblia, care ne îndrumă pașii dacă suntem deschiși și avem dragoste de adevăr. Cunoașterea Scripturii și rămânerea în ea reprezintă cea mai bună protecție împotriva rătăcirii.
Ci cercetaţi toate lucrurile și păstraţi ce este bun. Feriţi-vă de orice se pare rău. (1 Tesaloniceni 5:21–22)
De asemenea, minunile și vindecările făcute de Isus ne oferă un ajutor important pentru a evalua dacă o minune este într-adevăr de la Dumnezeu. Vom dezvolta acest subiect în următoarea parte a articolului nostru.