De ce permite Dumnezeu?

Cutremure, inundaţii, valuri tsunami devastatoare, furtuni distrugătoare …

Zi de zi auzim de evenimente tragice care cauzează moartea unui număr foarte mare de oameni și care lăsă în urmă un număr şi mai mare de răniţi şi sinistraţi. Astfel de evenimente dau naştere la întrebări precum: “De ce  permite Dumnezeu  astfel de tragedii?”, “De ce permite să moară atât de mulţi oameni nevinovaţi iar mulţi alţii să sufere?”

În acest text concis dorim să-i motivăm pe toţi doritorii, să se gândească profund şi să privească astfel de evenimente într-un context mai larg. După părerea noastră catastrofele naturale nu sunt o pedeapsă directă de la Dumnezeu.

Dumnezeu este bun cu desăvârşire

Recunoaştem faptul că este o întrebare dificilă, în special pentru cei care trec printr-o suferinţă fizică şi psihică adâncă. Totuşi dorim să explicăm de ce credem că astfel de fenomene nu pun la îndoială dragostea şi puterea nemărginită a lui Dumnezeu. El nu doreşte nimic rău, ci ceea ce este cel mai bine pentru om.

Omul este responsabil pentru modul cum foloseşte creaţia bună a lui Dumnezeu

Credem că motivul consecinţelor tragice al unor astfel de dezastre naturale constă în păcatul neglijenţei, al egoismului, al mândriei şi lăcomiei. Omenirea  nu este dispusă să-şi folosească cunoştinţele şi abilităţile, să investească energie şi bani în lucruri folositoare tuturor şi nu numai unora care doresc să-şi satisfacă  dorinţele egoiste.

Ştiinţa s-ar putea dezvolta mult mai rapid în scopul  prevenirii multor tragedii. Ţelul ar trebui să fie  rezolvarea problemelor omenirii şi  acordarea şansei fiecărui om de a duce o viaţă sigură. Se pune problema de atitudine. Omul ar fi putut să facă deja mult mai mult dacă nu ar privi  numai la propriile avantaje pe termen scurt, neluând în seamă responsabilitatea sa faţă de ceilalţi.

Pentru a înţelege corect aceste tragedii trebuie să înţelegem mai întâi natura lui Dumnezeu şi raportarea Lui la lumea materială. Credem că Dumnezeu este creatorul lumii, cel care o guvernează şi o susţine. Existenţa universului minunat,  Pământul – locaşul omului – fiind o parte a sa – sunt reflectarea dragostei şi a înţelepciunii Lui.

Legile naturii au fost făurite cu exactitate aşa încât omul să aibă unde să locuiască. Totuşi există fenomene naturale care pun în pericol viaţa omului. Ele nu au loc numai pe planeta noastră, ci pot fi observate oriunde în Cosmos.

Dumnezeu nu a creat o lume în care trebuie să intervină în mod constant prin minuni pentru a direcţiona totul după voia Lui. Dumnezeu nu l-a pus pe om într-o lume miraculoasă în care să-l protejeze de orice dezastru şi să-i furnizeze tot ce are nevoie. L-a înzestrat pe om cu inteligenţă pentru a folosi resursele în mod raţional şi a trăi în pace în această lume. Omul este o creatură dotată cu  raţiune şi duh, este responsabil să le folosească în mod corect. Dumnezeu nu l-a creat pe om ca pe o marionetă, ci i-a dat libertatea de a decide singur cum doreşte să-şi folosească abilităţile.

Omul poate să influenţeze dezastrele

Din păcate oamenii locuiesc astăzi chiar şi în zone foarte periculoase. Doar din cauza unor avantaje materiale, ei ignoră hazardele naturale în regiuni precum California, Florida şi Japonia1. Unele metropole sunt construite în cele mai periculoase regiuni seismice. Multe vieţi ar putea fi salvate dacă oamenii ar evita în mod conştient zonele afectate frecvent de tsunami, inundaţii, furtuni puternice etc. Sunt destule regiuni pe Pământ care sunt îndeajuns de sigure.

Pe lângă aceasta avem tehnologie care ne-ar putea ajuta să găsim căi pentru a locui în siguranţă chiar şi în zone care nu sunt complet ferite de calamităţi naturale. Ştiinţa ingineriei moderne ne permite să construim clădiri rezistente şi la cutremure cu magnitudini înalte.

În ceea ce priveşte valurile seismice, ar putea fi instalate sisteme de avertizare pentru ca oamenii să se poată retrage la timp în locuri mai sigure. Agenţia CNN răspândită în toată lumea scrie: ”În Japonia, o reţea de fibră optică cu senzori înregistrează orice activitate seismică şi transmite  informaţia unui calculator foarte puternic de la Agenţia de Meteorologie, care estimează înălţimea, viteza, destinaţia şi timpul de sosire al oricărui tsunami. În timp de două minute de la producerea cutremurului, agenţia poate să tragă semnalul de alarmă.”2

Ţările mai bogate au astfel de sisteme şi ar putea ajuta regiunile mai sărace cum ar fi cele din jurul Oceanului Indian. Pe de altă parte, ele şi-ar putea folosi resursele mai bine. Dar este tipic iresponsabilităţii omului că aceste lucruri se iau în considerare numai după producerea unor astfel de calamităţi.

Cu ocazia catastrofei produse de valurile tsunami din decembrie 2004 în Parcul Naţional Yala din Sri Lanka au murit un număr mare de turişti si angajaţi. Cu toate acestea, autorităţile responsabile pentru monitorizarea animalelor sălbatice au relatat că nu s-a înregistrat nicio moarte în rândul animalelor.3 Dacă animalele sunt capabile să presimtă astfel de pericole, cu atât mai mult omul e capabil să facă faţă unor astfel de dificultăţi din moment ce este înzestrat cu raţiune şi duh.

Alte dezastre cum ar fi avortul rămân ascunse

Consecinţele tragice ale unor astfel de fenomene ar trebui să ne pună pe gânduri şi cu privire la alte dezastre precum avortul care este o tragedie de zi cu zi. Pe întregul glob au loc catastrofe care cauzează anual moartea a circa 100.000 de oameni.4 Pe de altă parte, prin avort mor anual în jur de 44 milioane de copii în toată lumea, ceea ce înseamnă aproximativ 120.000 de copii pe zi.5 Acesta este un număr incredibil de mare. Cine se gândeşte la ei? Ei nu pot să protesteze, abia dacă se mai spune câte ceva despre suferinţa lor la televizor sau în ziare.

Soluţia este să ne întoarcem la Dumnezeu şi să ne comportăm într-un mod responsabil

Calamităţile naturale: cutremurele, inundaţiile, valurile tsunami devastatoare, furtunile distrugătoare ne arată neputinţa noastră. Omul trebuie să-şi accepte limitele. Nu putem face orice dorim, ci trebuie să respectăm creaţia lui Dumnezeu aşa cum este ea. Omul trebuie să-şi folosească abilităţile date de Dumnezeu şi resursele într-un mod responsabil pentru a evita orice prejudiciu la adresa omenirii.

Nu trebuie să ne simţim în siguranţă doar fiindcă trăim într-un loc sigur. Viaţa oricui se poate sfârşi brusc datorită unui accident de maşină sau unui atac cardiac. Valoarea vieţii omeneşti o întrece cu mult pe cea a bunurilor materiale care fac parte din viaţa noastră de zi cu zi. Imaginile cu regiuni devastate şi morţi zdruncină sentimentul de siguranţă al omului în lucruri materiale şi ne fac conştienţi de faptul că numai viaţa eternă cu Dumnezeu ne poate garanta siguranţa. Viaţa noastră este plăpândă, nu o putem poseda sau stăpâni. Este un dar de la Sursa Vieţii, care este Dumnezeu. Trebuie să fim recunoscători pentru fiecare zi pe care o petrecem aici.

Nu privim catastrofele naturale ca pe o pedeapsă directă de la Dumnezeu în mod expres pentru oamenii care locuiesc în zonele afectate. Daunele cauzate de astfel de evenimente s-ar putea preveni dacă omul ar fi gata să-şi vadă responsabilitatea faţă de semenii săi şi să-şi folosească abilităţile pentru a sluji în mod altruist.

Isus spune:

Sau acei optsprezece inşi, peste care a căzut turnul din Siloam, şi i-a omorât, credeţi că au fost mai păcătoşi decât toţi ceilalţi oameni, care locuiau în Ierusalim? Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel. (Luca 13:4-5)

Isus nu i-a considerat pe acei oameni mai păcătoşi ci le spune tuturor să se pocăiască.

Scroll to top ↑


Note de subsol:
  1. vezi Global Seismic Hazard Map, http://www.seismo.ethz.ch/static/GSHAP/ 
  2. vezi http://www.cnn.com/2004/WORLD/asiapcf/12/27/asia.warning.ap/index.html 
  3. vezi http://news.bbc.co.uk/2/hi/south_asia/4136485.stm 
  4. vezi http://www.unisdr.org/files/25831_20120318disaster20002011v2.pdf 
  5. vezi http://www.guttmacher.org/pubs/fb_IAW.html